toti interesatii (economisti, sociologi, politologi, s.a.) de a participa cu contributii in economie si domeniile conexe acesteea sint bineveniti pe noul Jurnal de Literatura Economica !
Thursday, 3 September 2009
Tuesday, 1 September 2009
Reformele impuse din exterior pot functiona, cu conditia de a fi radicale si duse pana la capat
Daron Acemoglu, Simon Johnson si James Robinson si-au propus sa studieze efectele reformelor impuse de catre francezi vecinilor germani si italieni, dupa Revolutia Franceza:
"Can external agents successfully impose significant institutional reforms? Many economists are sceptical. This column assesses major reforms the French imposed upon their conquered European neighbours in the years after the French Revolution. The reforms, imposed suddenly without concern for being “appropriate to local conditions”, appear to have spurred significantly faster economic growth."
autorii studiului ajung la urmatoarea concluzie:
"Why did these reforms work when other externally-imposed reforms often fail? One possibility, which sharply contrasts with Burke’s initial negative assessment of the Revolution’s radicalism, is that its success may have been due to the fact that the reforms it imposed were much more radical than is typically the case. Many reforms fail because they are de facto reversed shortly after the implementation (e.g., Acemoglu and Robinson, 2008). The French, instead, reformed simultaneously several aspects of economic, social and political institutions of the “ancient regime” of Europe, thereby significantly weakening the powers of local elites and making a return to the status quo ante largely impossible. "
Concluzia acestora contrazice condamnarea hayekiena a constructivismului. "He (Hayek) argued that the best system in the long run relied upon the creativity of individuals at the bottom who had both political and economic freedom" - William Easterly - "Hayek saw both government and markets as functioning better the more they were the outcome of spontaneous development from the bottom up, with nobody in charge."
Hayek era convins de imposibilitatea de a schimba/revolutiona "informal norms"- norme informale care au aparut dintrun ordin spontan si evoluat in cadrul unei comunitati fara actiunea unui ordin suprem, precum ar fi Statul.
Parerea mea personala este ca reformele provenind din exteriorul comunitatii in care sint aplicate, pot avea efecte pozitive doar atunci cand pe linga radicalismul acestora "componentii" comunitatii date sint favorabili/tind spre schimbarea normelor sociale, conventiilor si institutiilor formale existente. Fara acordul implicit al populatiei nici o reforma, cat de radicala nu ar fi, nu are nici o sansa de supravietuire. Un exemplu elocvent ar fi politica FMI in Argentina, masurile propuse de catre organismul international corespundeau nevoilor de reformare (insa nu tineau cont si de normele informale prezente) a economiei Argentinei insa aceste reforme au fost adoptate doar de catre administratia centrala si din pacate ignorate la nivel local.
Friday, 10 July 2009
Lectura recomandata
Pe langa rubrica "ce citesc sau am citit recent" as vrea sa mai adaug cateva opere in economie dar si in domeniile conexe acesteia (folosofie, sociologiei, biologie, etc.). Profitand de sansa de a imprumuta carti de la biblioteca universitara pe o luna intreaga, am facut "plinul" pe vacanta care o voi petrece degraba acasa (in sfirsit!!!). Coeficientele de dificultate merg de la 1 la 3 (1:nu este nevoie de nici un background in unul din domeniile enumerate mai sus, 2: formalizare medie, 3: este nevoie de un background important in unul din domeniile enumerate mai sus):
The road to serfdom, Friedrich A. Hayek. Subiect: filosofie politica, istorie economica. Coef. de dificultate: 2Darwin on Evolution, Charles Darwin. Subiect: biologie, evolutie. Coef. de dificultate: 3
Imperialism, Part Two of The Origins of Totalitarianism, Hannah Arendt. Suebiect: filosofie politica, istorie. Coef. de dificultate: 1
Économie et société dans l'antiquité (Economy and Society), Max Weber. Subiect: istorie economica. Coef. de dificultate: 1/2
Capitalism and Freedom, Milton Friedman. Subiect: filosofie economica. Coef. de dificultate: 1/2Wednesday, 8 July 2009
Saturday, 4 July 2009
Morning links in economics
Wednesday, 1 July 2009
Despre Impactul Coruptiei in Comert
Poate oare fi considerata coruptia ca un factor pozitiv in cadrul comertului international? Pushan Dut si Daniel Traça afirma ca DA in cazul in care barierile tarifare sunt importante, >25%.
Recomand la toti pasionatii atat de relatii economice internationale cat si de consecintele economice a coruptiei acest mic articol
Tuesday, 23 June 2009
De ce tarile in curs de dezvoltare cunosc fluctuatii mai importante decat cele dezvoltate?
De ce tarile in curs de dezvoltare cunosc fluctuatii mai importante pe termen lung decat tarile dezvoltate? Explorand cifrele referitor la structura economiilor tarilor mai putin dezvoltate, autorii urmatorului studiu avanseaza un argument extrem de interesant, economiile in curs de dezvoltare tind sa se specializeze in sectoarele volatile. Cum am putea explica acest fenomen?
- tarile cu economii in curs de dezvoltare tind sa se specializeze in produse mai putin complexe (un produs e condiserat putin complex in functie de numarul produselor intermediare care intra in componenta produsului final)
- produsele putin complexe sint supuse unei volatilitati mai importante, deoarece in cazul unui produs final care contine un numar important de produse intermediare daca pretul unuia dintre produsele intermediare variaza efectul asupra costului final va fi negligent. in cazul unui bun care incorporeaza putine produse intermediare, variata unuia dintre compozantele produsului final poate avea consecinte importante asupra constului final
De ce tarile in curs de dezvoltare se specializeaza in producerea bunurilor putin complexe? Autorii avanseaza mai multe ipoteze, dintre care:
- lipsa unor institutii politice, juridice si economice sigure si avansate. Cand produci bunuri complexe esti nevoit sa negociezei cu un numar mai mare de furnizori si deci sa stabilesti un numar important de contracte
- productia bunurilor complexe cere implicarea unui capital uman dezvoltat, capabil sa insuseasca rapid noile tehnici de producere, etc.
Studiul ne fiind disponibil online, pentru toti doritorii de a intra in posesia acestuia, imi dati un mail la adresa rustam.romaniuc@gmail.com
ref:
Comparative advantage, complexity and volatility
Pravin Krishna
Andrei A. Levchenko
Working Paper 14965
- tarile cu economii in curs de dezvoltare tind sa se specializeze in produse mai putin complexe (un produs e condiserat putin complex in functie de numarul produselor intermediare care intra in componenta produsului final)
- produsele putin complexe sint supuse unei volatilitati mai importante, deoarece in cazul unui produs final care contine un numar important de produse intermediare daca pretul unuia dintre produsele intermediare variaza efectul asupra costului final va fi negligent. in cazul unui bun care incorporeaza putine produse intermediare, variata unuia dintre compozantele produsului final poate avea consecinte importante asupra constului final
De ce tarile in curs de dezvoltare se specializeaza in producerea bunurilor putin complexe? Autorii avanseaza mai multe ipoteze, dintre care:
- lipsa unor institutii politice, juridice si economice sigure si avansate. Cand produci bunuri complexe esti nevoit sa negociezei cu un numar mai mare de furnizori si deci sa stabilesti un numar important de contracte
- productia bunurilor complexe cere implicarea unui capital uman dezvoltat, capabil sa insuseasca rapid noile tehnici de producere, etc.
Studiul ne fiind disponibil online, pentru toti doritorii de a intra in posesia acestuia, imi dati un mail la adresa rustam.romaniuc@gmail.com
ref:
Comparative advantage, complexity and volatility
Pravin Krishna
Andrei A. Levchenko
Working Paper 14965
Tuesday, 16 June 2009
Am descoperit astazi un studiu extrem de interesant referitor la rolul institutiilor in procesul de crestere si dezvoltare economica. Studiul in format pdf il gasiti aici
ref:
Do Institutions Cause Growth?
Edward L. Glaeser, Rafael La Porta, Florencio Lopez-de-Silanes, and Andrei Shleifer
SSRN Working Paper, June 2004
Edward L. Glaeser, Rafael La Porta, Florencio Lopez-de-Silanes, and Andrei Shleifer
SSRN Working Paper, June 2004
Monday, 15 June 2009
Sper ca blogul meu este vizitat si de tineri economisti care fac studii in franceza. Am citit recent o analiza foarte bine facuta de catre Consiliul de Analize Economice din Franta referitor la un subiect de actualitate, delocalizare & dezindustrializare. Articolul il gasiti aici
http://www.ladocumentationfrancaise.fr/rapports-publics/054000102/index.shtml
Saturday, 30 May 2009
Who knows what is a market?
La unii va aparea un mic zambet sau un sentiment de neintelegere citind titlul acestui post si totusi ce definitie am putea acorda pietii?
Economist sau cu zéro background in economie, te rog lasa un comentariu cu ce reprezinta piata pentru tine!
Contributia ta conteaza!
Thursday, 28 May 2009
Oportunitati de Master in Economie in Franta
Doritorii de a efectua un master I sau II in Economie sau Management in Franta, cu un nivel corect in franceza, lasa-ti un comentariu cu parcursul profesional.
As putea sa va acord un mic suport "tehnic" in procesul de obtinere a dosarului de candidatura si completare. Nu este nevoie de nici un test!
Precizez ca e valabil doar pentru:
-M1 Economie Aplicata
-M1 Management (cu specializari in marketing, contabilitate, finante ...)
-M2 Economie (cu diferite specializari)
-M2 Management (cu specializari in marketing, contabilitate, finante ...)
-M1 si M2 in Administrare Economica si Sociala
Cursurile au loc in cadrul Universitatii din REIMS Champagne-Ardenne, www.univ-reims.fr
Tuesday, 17 March 2009
Pentru o reorganizare a institutiilor internationale de dezvoltare!

De la inceputul crizei economice actuale aud tot mai des reprezentantii marilor puteri economice afirmand ca tarile emergente ar trebui sa-si asume un nou rol pe arena economica internationala si sa ne scoata din acest impas. Cum ar putea realiza acest lucru? Prin incurajarea consumului public si privat. Statele emergente au cunoscut un ritm de crestere economica important incepand cu 2002 ceea ce le-a permis, cu ajutorul excedentelor comerciale, sa constituie rezerve monetare enorme sub forma unor fonduri suverane(128 miliarde $ pentru Russia; 213 miliarde pentru Koweit; sau inca 625 pentru Abu Dhabi).
Insa pe timpuri de criza statele in curs de dezvoltare s-au adeverit extrem de vulnerabile la oscilatiile de pe pietile internationale de materii prime si la sanatatea economica in tarile dezvoltate. Rezervele valutare sunt deci utilizate pentru sustinerea valorii monedei nationale si mai putin pentru stimularea economiei prin masuri preconizate inca de catre J. M. Keynes.
Cum ar putea salva lumea din recesiune puterile emergente cand acestea sunt obligate sa injecteze masiv in sustinerea cursului valutar? Si cum ar putea scapa micile state in curs de dezvoltare de sub jugul Fondului Monetar International, autoritatile politice a acestor tari considerand urgent un imprumut pentru reducerea riscului deprecierii masive si rapide a valutei nationale, cu consecinte negative pentru populatie?
Solutia ar fi crearea unor credite speciale, in cadrul FMI destinate economiilor emergente care ar fi abundente si acordate pe termen lung fara conditii din partea fondului! Fondul in acest caz ar juca rolul unei rezerve monetare comune care ar asigura tarile emergente impotriva riscurilor de volatilitate. Economiile emergente avand capacitatea de a stimula economia mondiala, vor fi mai motivate in acest sens, stiind ca exista o astfel de asigurare.
Aceasta masura ar presupune schimbari majore de functionarea atat a FMI cat si G20...
In debt we trust (continuare)
Cu cateva saptamani in urma am scris un articol despre creditele revolving numarul carora a crescut foarte mult in ultimii ani, aceasta crestere fiind puternic sustinuta de banci prin politici comerciale "agresive".
Recent American Express, primul operator de pe piata de carduri bancare, a declarat ca rata neta de default s-a ridicat in februarie la 8,7%. Citigroup a anuntat o crestere de 2,38 puncte procentuale a ratei de default in februarie in comparatie cu ianuarie 2009!
Cu o rata a somajului care a atins 8,1% in US si se asteapta ca acesta sa se ridice la 10% pina la sfarsitul anului - ceea ce ar reprezenta 13 milioane de someri, multe menaje risca sa se trezeasca intro situatie de default. Reamintesc ca creditele revolving au fost trasnformate in produse financiare si vandute pe piata financiara internationala.
Saturday, 7 March 2009
Mass-Media si manipularea informatiilor
Importanta libertatii posturilor de televiziune, radio sau alte media in procesul de democratizare a societatii este un factor extrem de important. Insa pe linga interesul general si ravnirea spre democratie subzista si dorinta de a acceda la "putere" sau pastrarea acesteea, proces in care intervin practici mai putin ortodoxe. Manipularea informatiei destinata masei electorale este o practica curenta in domeniul politic. Acest lucru devine inca mai usor de realizat si deci tendinta unor personalitati politice de a recurge la aceasta practica este mai mare in societatile in care forta oponenta este daca nu inexistenta atunci discreditata si "innecata" de catre autoritatile oficiale.
Un exemplu elocvent de manipulare a informatiilor difuzate prin mijloace care ating un numar mare al populatiei locale, fara discreditarea sursei il reprezinta difuzarea unor date corecte insa comunicate de o maniera care ne da o impresie diferita de realitate. Imaginea de mai jos reprezinta rezultatele la o alegere locala in Russia si ne da procentele exacte culese de catre candidati:
Sursa grafic: Stockholm conference "Russia beyond oil"Rezultatele nu au fost modificate, informatia este corecta. Insa metoda de reprezentare a informatiei ne duce in eroare, graficul nu corespunde realitatii. Inaltimea barilor din grafic nu corespunde cifrelor in procente. Ce va retine publicul, graficul sau cifrele?
Un alt exemplu il constituie prezentarea productiei anuale de gaz a companiei Gazprom:
Sursa: "Russia beyond oil"
Privind graficul am putea avea impresia ca productia Gazprom-ului urmareste un trend de crestere constanta, insa daca am analiza mai bine cifrele realizam ca nivelul de productie nu a crescut si nici diminuat considerent in ultimii ani. Astfel populatia este indusa in eroare. Ne ramane doar sa analizam mai bine cifrele si graficele care ne sint prezentate.
Friday, 20 February 2009
Subscribe to:
Posts (Atom)